Sarbatori in Elvetia (cu copii)- Advent si Craciun

E seara de 5 decembrie 2011 si tocmai a plecat Samiclaus de la noi. Samiclaus e un Mos Nicolae care e imbracat la fel ca Mos Craciun cel clasic, e Mosul copiilor aici in cantoanele elvetiene germane si vine seara la copii, citeste de pe un biletel pus in prealabil de parinti la pragul usii la fel ca si cadourile- ce a facut copilul bine si ce nu in acest an. Micutii trebuie sa spuna o poezioara si apoi primesc cadouri.  Special e ca aici Samiclausul vine insotit de Murdarelul (Schmutzli) un personaj imbracat in mantie maro care il ajuta pe Mos sa care sacul. Samiclaus l-a vizitat pana acum de trei ori pe Silvan, intotdeauna un prilej de bucurie, emotii, trac si nervozitate. (revad pozele din 2009, stanga si 2010 dreapta, ce micut era .-)

De cand sunt in Elvetia, am invatat sa ma bucur constient de Sarbatorile de iarna, mi s-a parut de la inceput ca aici oamenii acorda o importanta deosebita acestei perioade de an. Poate fiindca spre deosebire de Romania, au si mai multe posibilitati materiale precum si o traditie de sute de ani de Craciunuri in pace, calde, libere de orice ingradiri. M-a uimit si inca ma uimeste multimea de instalatii speciale, decoratiile pompoase, obiceiul cadourilor. Dar totusi  in Romania meniul sarbatoresc e mult mai apetisant, divers…Nimic nu se

va compara vreodata cu sarmalele mamei si vinul lui tata, cu multimea de aperitive…yum-yum. Iar colindele si petrecerile romanesti de iarna nu-s asa de frumoase nicaieri. In amintiri…

Cu copil, Adventul si Craciunul sunt peste tot in lume o bucurie amplificata. Adventul e in Elvetia un timp special, o sarbatoare in sine, incepe cu cinci saptamani inainte de Craciun- perioada in care se mananca des arahide, citrice, fursecurile celebre cu scortisoara…Copiii au intotdeauna un calendar special care incepe la 1 decembrie si tine 24 de zile pana inainte de Craciun- calendarul e asa facut incat fiecare zi sa fie ca o portita, care ascunde un mic cadou, ciocolata, jucarie sau doar un vers.

Asta a fost ceva nou pentru mine, Adventkalendar- in fiecare dimineata copiii deschid inca o zi, curiosi nevoie mare- concretizand astfel numaratoarea zilelor pana la Craciun. Asta e international probabil: toti asteptam Craciunul cu bucurie de copil…In Elvetia se pun seara cadouri sub brad. Si aici e o diferenta de Romania: nu Mosul, ci Ingerul Craciunului, Christkindli, o creatura de gen feminin magica…care se anunta cu un clopotel. Cand Silvan aude clopotelul in seara de Ajun, stie ca e ceva special sub brad…Seara se incheie cu un meniu special, la noi e de fiecare data altceva- muschi in aluat sau scoici, curcan, friptura. Cei ce au familie mananca impreuna, Craciunul e sarbatoarea intelegerii si dragostei, multi certati se impaca…Noi nu avem familie aici, dar pana desfacem toate cadourile, se face tarziu- suprizele sunt uneori intense, multumim si ne bucuram…Ne avem pe noi, e mare lucru.

Inainte de Sarbatori e foarte important sa decoram casa- impreuna cu Silvan acum, facem ghirlanda de Advent, cu lumanari, lipim stelute si mosi pe geam, desenam ingeri….Silvan si Urs fac impreun fursecurile- aluatul il cumparam, ei doar il modeleaza. E deja traditia noastra. In timpul asta, eu citesc linistita sau fac o baie…:-) Daca mai e si zapada, eu sunt responsabila cu iesitul la sanius. Tot o sarcina placuta e umblatul dupa cadouri, cele mai deosebite. De o vreme incerc si concepte personale, colaje, felicitari din plante si flori presate…Inca nu sunt foarte practica.

 

Anul acesta e mai special, Silvan va avea vacanta, sa ne bucuram de el acasa toata ziua. Sunt atat de recunoscatoare. Elvetia, Silvan, Craciunul, mica mea familie, pacea noastra si buna-starea. Speranta si dorinta mea ca toti ceilalti sa aiba parte de sarbatori si o viata buna si frumoasa, nu numai de Craciun. Dar cu atat mai mult atunci.